Societate
Legea salarizării 2026. Cine a tras ”bățul scurt” și care sunt domeniile avantajate. Ce se va întâmpla cu lefurile demnitarilor
În noul proiect al Legii salarizării, atrage atenția, în primul rând, faptul că valoarea de referință scade de la 4.100 la 4.000 de lei. În varianta fostului ministru al Muncii Florin Manole, același indicator era de 4.325 de lei, echivalentul salariului minim brut stabilit în plată.
Valoarea de referinţă este cea de la care pornesc toate salariile bugetarilor.
Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă, notează mediafax.
De pildă, la un coeficient 4, salariul rezultat este de 16.000 de lei brut, față de 16.400 de lei în proiectul construit pe valoarea de referință de 4.100 de lei. La coeficientul maxim 8, diferența dintre cele două proiecte ajunge la 800 de lei brut.
O analiză comparativă a aproape 3.000 de valori din anexele proiectelor din iulie și august arată că peste 86 lasută dintre coeficienți au rămas neschimbați, 111 au fost reduși, iar 287 au fost majorați. Pentru funcțiile unde coeficientul nu s-a modificat, scăderea valorii de referință produce automat o diminuare de circa 2,44 la sută față de proiectul anterior, mai scrie sursa citată.
Această diferență nu înseamnă însă automat o reducere a veniturilor aflate în plată. Proiectul introduce așa-numita ”diferență salarială tranzitorie”, prin care salariul din noiembrie 2026 este protejat dacă noua grilă conduce la o valoare mai mică. Cu alte cuvinte, s-ar respecta promisiunea că noua lege a salarizării nu va scădea veniturile niciunui bugetar.
Iată, mai jos, ce prevede noul proiect al Legii salarizării pentru fiecare domeniu în parte.
Sănătate. Sporuri în creștere pentru angajații de la ATI și UPU
Una dintre cele mai importante modificări față de proiectele anterioare apare în Sănătate.
Personalul care lucrează în condiții deosebit de periculoase în ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau în activități de transplant va putea beneficia de sporuri cuprinse între 40 și 55 la sută din salariul de bază. În proiectul anterior, sporul maxim prevăzut pentru aceste categorii era de 30 la sută.
Pentru personalul dintr-o a doua categorie de condiții deosebit de periculoase, în care intră, între altele, TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanță, blocurile operatorii și unitățile pentru arși, sporurile vor putea ajunge la 50 la sută.
Proiectul introduce și factori suplimentari de multiplicare a coeficienților, în funcție de locul de muncă. Pentru ATI, UPU, serviciile de ambulanță, anatomie patologică și medicină legală este prevăzut un factor de minimum 8%, iar pentru cardiologie, oncologie, chirurgie, transplant sau bloc operator unul de cel puțin 6 la sută.
Personalul sanitar care lucrează în cadrul programului normal în zile de repaus săptămânal sau de sărbători legale va primi un tarif orar cu 40 la sută mai mare. Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal în astfel de zile vor fi plătite cu un tarif cu 30 la sută mai mare, iar medicii aflați în gardă la domiciliu vor primi 40 la sută din tariful orar aferent salariului de bază.
Cu toate acestea, Sănătatea nu este în ansamblu un câștigător. Reducerea valorii de referință afectează salariile de bază, iar simulările care însoțesc proiectul arată că circa 39-44 la sută dintre pozițiile analizate ar avea nevoie de o compensație salarială pentru a nu coborî sub venitul aflat în plată.
Învățământ. Mai mulți bani pentru diriginți
În Educație, sporul pentru dirigenție va fi diferențiat în funcție de numărul elevilor din clasă.
Profesorii care au clase de maximum 20 de elevi vor primi 10% din valoarea de referință, cei cu clase între 21 și 30 de elevi vor primi 15%, iar pentru clasele cu peste 30 de elevi sporul va fi de 20%.
La valoarea de referință de 4.000 de lei, indemnizațiile sunt astfel de 400, 600 și, respectiv, 800 de lei brut pe lună.
Învățătorii, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar vor beneficia de un spor de 10% din valoarea de referință, respectiv 400 de lei brut.
Personalul didactic din localități izolate va putea primi un spor de până la 15% din salariul de bază, iar în învățământul special sporul poate ajunge tot la 15%.
Pentru profesorii care predau simultan la mai multe clase sunt prevăzute sporuri între 5% și 15%.
În învățământul superior, conducătorii de doctorat vor putea primi câte 1% pentru fiecare doctorand, fără a depăși 10% din salariul de bază, iar tutorii de an vor putea primi până la 10% din valoarea de referință.
Universitățile vor putea acorda și alte sporuri personalului didactic și administrativ, în limita a 20% din fondul anual al salariilor de bază, cu finanțare exclusiv din venituri proprii. Plata cu ora rămâne permisă.
În același timp, scăderea valorii de referință reduce salariile rezultate pentru profesorii ale căror coeficiente au rămas neschimbate.
Un profesor debutant cu studii superioare și coeficient 1,90 ar avea un salariu de bază de 7.600 de lei brut, față de 7.790 de lei dacă s-ar fi păstrat valoarea de referință de 4.100 de lei.
Un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, la coeficient 2,42, ar ajunge la aproximativ 9.680 de lei brut, față de 9.922 de lei în proiectul anterior.
Pentru un profesor universitar cu coeficient 4, salariul rezultat scade de la 16.400 la 16.000 de lei brut.
Diriginții claselor numeroase sunt însă avantajați față de proiectul din iulie, care prevedea practic o indemnizație de 400 de lei indiferent de numărul elevilor.
Cercetarea pierde
Cercetarea este una dintre categoriile unde regresul este pronunțat.
În cazul unui cercetător științific II, salariul calculat în proiectele din mai și iulie era de circa 12.267 de lei. În noua variantă, acesta coboară la aproximativ 10.000 de lei, o reducere de circa 18,5 la sută.
Și pentru unele funcții de conducere din Cercetare apar scăderi apropiate de 15 la sută față de versiunile anterioare ale Legii salarizării.
În aceste cazuri, diferența nu este explicată doar prin valoarea de referință mai mică, ci și prin reducerea coeficienților aferenți unor funcții.
Diplomația și Cultura, pe plus
La polul opus, anumite funcții din Diplomație au primit coeficienți semnificativ mai mari față de primele variante ale legii.
Salariul calculat pentru un cancelarist relații I cu studii superioare a crescut de la aproximativ 5.368 de lei în proiectul din mai la 9.800 de lei în ultima variantă.
Pentru un secretar II/viceconsul, grila a evoluat de la aproximativ 9.493 de lei la peste 12.000 de lei.
Și Cultura rămâne, în ansamblu, peste nivelurile prevăzute în prima variantă a proiectului. Aproximativ 73% dintre pozițiile urmărite sunt în continuare peste nivelul din proiectul din mai, chiar dacă reducerea valorii de referință a diminuat o parte dintre creșterile prevăzute în iulie.
Administrația are și norocoși, și ghinioniști
Un inspector general de stat adjunct pleca de la aproximativ 10.147 de lei în proiectul din mai, urca la peste 18.200 de lei în iulie și ajunge la aproximativ 17.820 de lei în ultima variantă.
Pentru un consilier parlamentar, una dintre pozițiile analizate crește de la aproximativ 8.630 de lei la 12.600 de lei față de prima variantă.
În schimb, un director general din administrația publică apare în noul proiect cu un coeficient de 2,47 și un salariu de bază de 9.880 de lei, după ce o variantă anterioară prevedea un coeficient de 2,51 și un salariu de peste 10.200 de lei.
La nivelul întregii familii ocupaționale, circa 45 la sută dintre valorile comparabile rămân peste proiectul din mai, iar circa 55 la sută sunt sub acesta.
ANRE, ASF și ANCOM pot beneficia de un indice de competitivitate
O categorie aparte este reprezentată de personalul ANRE, ASF și ANCOM.
Proiectul introduce pentru aceste instituții un „indice de competitivitate”, cu valori între 1 și 2, care se aplică peste formula obișnuită de salarizare. La nivelul maxim, acesta poate conduce practic la dublarea salariului de bază rezultat din grilă.
Personalul implicat în proiecte cu fonduri europene poate beneficia, de asemenea, de sporuri de până la 40%. Drepturi similare sunt prevăzute pentru anumite categorii din Ministerul Finanțelor, ANAF, zona vamală și alte structuri cu atribuții fiscale și de control.
Apărarea și Poliția, cei mai mulți bani în total, dar cu grilele mai mici
Situația este paradoxală în sistemul de Apărare, ordine publică și securitate națională.
Din punct de vedere al impactului bugetar, sectorul primește cea mai mare parte a fondurilor suplimentare prevăzute de reformă, aproximativ 2,4-2,6 miliarde de lei.
La nivel individual însă, coeficienții analizați au rămas în mare parte neschimbați față de proiectul din iulie. Din acest motiv, reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei îi trage automat în jos cu aproximativ 2,44 la sută.
Față de prima variantă din mai, aproximativ 92 la sută dintre valorile comparabile analizate sunt mai mici, mai remarcă sursa citată.
Prin urmare, faptul că sectorul primește o sumă mare în total nu înseamnă automat că fiecare militar sau polițist va câștiga față de variantele precedente ale proiectului.
Elanul creșterilor pentru demnitari, temperat în noul proiect
Demnitarii primesc mai puțin decât în prima variantă
Și demnitarii pierd față de nivelurile prevăzute inițial în noua lege.
Prima variantă aplica rapid coeficienții mari, iar președintele României ar fi ajuns la coeficientul 8 și la un salariu brut de 32.800 de lei.
Noua formă eșalonează creșterile până în 2031. Pentru 2026-2027, coeficientul președintelui este de aproximativ 6,47, ceea ce înseamnă aproximativ 25.881 de lei brut.
Premierul și președinții celor două Camere ar avea circa 24.670 de lei brut, un ministru aproximativ 22.246 de lei, iar un senator sau deputat aproximativ 19.411 lei.
Raportat însă la veniturile actuale, unele dintre aceste valori reprezintă în continuare creșteri. Un senator are în 2026 o indemnizație brută de 18.720 de lei, astfel încât noua grilă ar însemna în continuare un plus, chiar dacă mai mic decât cel prevăzut inițial.
Cine nici nu pierde, dar nici nu câștigă
Cea mai importantă măsură de protecție pentru angajații ale căror salarii ies mai mici din noua grilă este „diferența salarială tranzitorie”.
Dacă un bugetar primește în noiembrie 2026 un salariu de 10.000 de lei, iar noua grilă îi stabilește un salariu de 9.000 de lei, acesta va primi în continuare 10.000 de lei, diferența de 1.000 de lei fiind menținută separat.
Problema apare la majorările ulterioare.
Dacă salariul rezultat din grilă urcă ulterior la 9.300 de lei, diferența tranzitorie poate fi redusă de la 1.000 la 700 de lei, iar venitul total al angajatului rămâne la 10.000 de lei.
Astfel, primele creșteri viitoare ale valorii de referință sau ale grilei pot să nu se reflecte efectiv în venitul angajatului, ci doar să reducă suma tranzitorie.
În acest sens, o parte dintre bugetari nu vor avea salariile tăiate la intrarea în vigoare a legii, dar pot rămâne cu veniturile practic înghețate până când noua grilă ajunge la nivelul salariului pe care îl primesc deja.
Potrivit simulărilor care însoțesc proiectul, circa o treime dintre pozițiile evaluate ar avea nevoie de o astfel de protecție.
Noua formă mai prevede că diferența salarială tranzitorie va fi luată în calcul inclusiv la stabilirea pensiilor de serviciu.