Societate
Kelemen Hunor subliniază condiția UDMR pentru susținerea Legii salarizării. ”Eu insist foarte ferm”. Ce spune despre compensările prin sporuri
Legea salarizării a ajuns la o nouă variantă, însă suntem încă departe de scopul adoptării. Confederațiile sindicale critică proiectul și cer retragerea acestuia, în timp ce partidele din fosta coaliție nu par ajunse la consens pentru susținerea demersului legislativ. În acest context delicat, accentuat și de presiunea termenului-limită impus de Bruxelles, președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune condiția esențială ce trebuie îndeplinită pentru care formațiunea pe care o conduce să dea undă verde legii.
Kelemen admite că este nevoie de o nouă lege a salarizării, în condițiile în care actualul sistem a generat diferențe importante între diverse categorii de bugetari. Există însă o condiție de bază pe care o cere UDMR.
”Eu insist foarte ferm ca veniturile să nu scadă. Putem susține legea doar dacă nu există o scădere a veniturilor”, a spus Kelemen Hunor, citat de kronika.ro.
Tot liderul UDMR spune, pe de altă parte, că nu agreează soluția compensărilor prin sporuri, identificată la noile încadrări din educație, sănătate și administrație publică.
Concret, pentru unele categorii de bugetari, aplicarea noii grile ar conduce la salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată. Diferența ar urma să fie compensată temporar printr-un spor, însă Kelemen nu este de acord cu această soluție.
În opinia președintelui UDMR, unui profesor cu 25 de ani de experiență nu i se poate transmite, prin noua grilă, că munca sa valorează mai puțin, pentru ca diferența față de venitul actual să fie apoi acoperită printr-un adaos separat.
Mecanismul compensărilor ridică însă și alte semne de întrebare. Nu este limpede pentru cât timp ar urma să fie acordată diferența și nici dacă aceasta va fi inclusă în baza de calcul pentru pensie.
Citește și Cele 5 mari confederaţii sindicale resping actuala formă a proiectului Legii salarizării
O altă problemă, în opinia lui Kelemen Hunor, este legată de constrângerile bugetare. Varianta negociată cu sindicatele ar implica cheltuieli suplimentare, peste nivelul permis de actuala ”anvelopă” financiară. În aceste condiții, Kelemen Hunor susține că adoptarea noii legi trebuie însoțită de o explicație clară privind sursa banilor necesari aplicării.
Potrivit lui Kelemen, specialiștii UDMR analizează în continuare impactul financiar al legii, însă formațiunea exclude din start ca finanțarea noii grile de salarizare să fie sprijinită prin creșteri de taxe și diminuarea suplimentară a fondurilor destinate investițiilor.
Tot legat de noua lege a salarizării, Kelemen Hunor nu crede că neadoptarea acesteia va trimite România în junk – categoria țărilor nerecomandate pentru investiții.
În opinia președintelui UDMR, esențial este ca Exeucituvl să nu depășească plafonul stabilit ca procent din PIB pentru cheltuielile cu salariile din sectorul public.
Discuția privind legea salarizării se poartă astfel pe două paliere. Pe de o parte, România trebuie să îndeplinească jalonul prevăzut în PNRR pentru a evita pierderea celor 770 de milioane de euro. Pe de altă parte, noua grilă trebuie construită în limitele bugetare asumate, fără a genera cheltuieli pe care statul nu le poate finanța, notează stiripesurse.
Noua lege ar modifica și modul în care sunt remunerați aleșii locali. Conform calculelor UDMR, edilii localităților mici ar urma să beneficieze de noul sistem, în timp ce unii edili ai municipiilor ar putea pierde la venituri. Kelemen Hunor a indicat, între exemple, situația primarilor din Satu Mare, Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc.
Fostul președinte Traian Băsescu este de părere că România va fi retrogradată în junk, categoria țărilor nerecomandate investițiilor, dacă nu adoptă Legea salarizării în parametrii stabiliți cu Comisia Europeană. ”Noi continuă să fim dâmbovițeni și când ne ducem la Bruxelles. Băieții deștepți de pe Dâmbovița vor să amestece salariile cu sporurile. Nu merge. Nu se va accepta așa ceva”, a spus, în 21 august, Băsescu.