Greşeala banală care le aduce o amendă românilor care stau cu chirie. Sigur nu știai

Românii care locuiesc în chirie sau stau temporar la o altă adresă decât cea din buletin riscă amenzi de până la 150 de lei dacă nu își declară reședința, potrivit legislației aflată în vigoare.

Proprietarii și chiriașii se pot trezi cu o amendă de până la 150 de lei, dacă nu respectă o nouă reglementare impusă recent. O astfel de sancțiune contravențională, care pornește de la 75 de ani, se aplică în cazul persoanelor care nu declară reședința reală într-un termen scurt. Pentru a declara reședința, termenul este de 15 zile.

Amenda se aplică și în cazul proprietarilor care nu au declarat modificările – în speță, nedeclaraarea noilor locatari la Serviciul de Evidență a Populației. Proprietarii trebuie să-i însoțească pe locatari / chiriași la Evidența Populației, pentru a-și exprima consimțănântul de primire în spațiu. Schimbarea termenului la 15 zile reprezintă și o măsură prin care se dorește prevenirea situațiilor în care persoanele utilizează adrese fictive în scopuri electorale sau administrative.

Metoda ingenioasă prin care un proprietar a reușit să scape de chiriașii care nu mai voiau să părăsească locuința. Ocupanții ilegali ai casei au cedat nervos

Regula se aplică la nivel național și îi vizează în special pe studenți, angajații mutați în alt oraș și persoanele care locuiesc perioade lungi departe de domiciliul oficial.

Conform  legislației, orice cetățean care locuiește mai mult de 15 zile la o altă adresă trebuie să solicite stabilirea reședinței temporare, cunoscută drept viză de flotant. Nerespectarea obligației poate atrage sancțiuni contravenționale între 75 și 150 de lei.

Diferența dintre domiciliu și reședință
Mulți români confundă domiciliul cu reședința. Domiciliul reprezintă adresa permanentă trecută în cartea de identitate, în timp ce reședința este locul unde persoana locuiește temporar pentru o perioadă mai lungă.

Viza de flotant nu schimbă domiciliul din buletin, însă confirmă oficial adresa la care persoana locuiește efectiv. Documentul a devenit important în marile orașe, în special în București, unde accesul la anumite servicii administrative depinde de dovada reședinței.

Situațiile în care este necesară viza de flotant
Lipsa vizei de flotant poate crea dificultăți în mai multe situații administrative. Printre cele mai frecvente se numără:

• înscrierea copiilor la școală sau grădiniță;
  obținerea unui loc de parcare de reședință;
  alegerea medicului de familie;
  accesarea unor beneficii sociale;
  diverse proceduri administrative locale.
• În practică, una dintre cele mai întâlnite probleme apare în cazul contractelor de închiriere care nu sunt înregistrate la Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În anumite situații, autoritățile solicită dovada înregistrării fiscale a contractului pentru emiterea vizei de flotant.

De asemenea, proprietarul locuinței trebuie să își dea acordul pentru stabilirea reședinței. Dacă acesta nu este prezent sau nu există o declarație notarială, cererea poate fi respinsă.

Autoritățile verifică mai atent adresele declarate
În ultimii ani, verificările privind vizele de flotant au devenit mai stricte, în special înaintea perioadelor de înscriere la școli și grădinițe.

Chiriașii nu pot fi obligați să plătească întreținerea la bloc. Legea spune clar cine răspunde în fața asociației de proprietari

Autoritățile încearcă să identifice situațiile în care sunt declarate adrese fictive pentru obținerea unor avantaje administrative. În anumite cazuri, pot exista verificări la adresa declarată pentru a se confirma dacă persoana locuiește efectiv acolo.

Ce acte sunt necesare pentru obținerea vizei de flotant

Cererea pentru stabilirea reședinței se depune la serviciul de evidență a persoanelor din localitatea sau sectorul unde persoana locuiește temporar.

Documentele necesare sunt:

• cartea de identitate;
  contractul de închiriere sau documentul care dovedește dreptul de folosință asupra locuinței;
  acordul proprietarului;
  cererea pentru stabilirea reședinței.

Schimbare pentru bucureștenii care vor să își facă buletinul (carte electronică de identitate (CEI) sau carte de identitate simplă (CIS) la adresa altcuiva. Aceștia nu vor mai fi nevoiți să vină la ghișeu împreună cu proprietarul imobilului.

Din 6 august 2026, proprietarul poate transmite online acordul de primire în spațiu prin HUB-ul de servicii IT al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), potrivit informațiilor transmise de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP), informează Profit.ro.

Ce pași trebuie urmați când îți faci buletinul la adresa altcuiva
Acordul de primire în spațiu este necesar atunci când persoana care solicită stabilirea domiciliului la o anumită adresă nu este proprietarul locuinței respective. Până acum, proprietarul trebuia să se prezinte personal la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor pentru a-și exprima consimțământul.

În cazul în care acesta nu putea ajunge la ghișeu, acesta putea da declarația în fața unui notar public sau a unui polițist din structurile teritoriale ale Poliției Române. Pentru persoanele aflate în străinătate, procedura putea fi realizată prin intermediul unei misiuni diplomatice sau al unui oficiu consular al României.

Prin introducerea declarației online, nu mai este nevoie de deplasarea proprietarului la ghișeu, aceasta fiind principala schimbare pe care o aduce noua măsură.

Astfel, proprietarul care dorește să primească o altă persoană în spațiu poate face totul integral online, fără deplasare, timp de așteptare și, în unele cazuri, costuri suplimentare pentru notar.

În acest moment, facilitatea se aplică doar procedurilor pentru emiterea CEI și CIS, urmând ca autoritățile să decidă extinderea acesteia inclusiv pentru stabilirea reședinței.

Reprezentanții DGEP au precizat ce se întâmplă în cazul minorilor care își fac buletinul: „Cu caracter general, nu este necesară o declarație distinctă de primire în spațiu atunci când domiciliul minorului este stabilit la adresa părintelui cu care acesta locuiește efectiv, dovada adresei fiind realizată prin actul de identitate al părintelui care îl însoțește la depunerea cererii.”

Noua măsură este valabilă atât în București și în județul Ilfov, cât și la nivel național.

Înregistrarea contractelor de chirie la ANAF este obligatorie. Cum se procedează în 2026

Aceasta este o obligație legală, ce trebuie îndeplinită ca atare – altfel spus, legea obligă oricum la înregistrarea acestor contracte, nu doar la declararea veniturilor din chirii, dar există și unele avantaje importante pentru contribuabil care vin odată cu înregistrarea.