Societate
EXCLUSIV Mihai Diaconescu, după seria de cutremure din Vrancea: „Ne tot aşteptăm la un seism mare”
Șase cutremure s-au produs în ultimele 24 de ore în zona seismică Vrancea, cel mai puternic având magnitudinea de 3,4. Specialiștii spun că succesiunea neobișnuită a seismelor nu reprezintă, deocamdată, un motiv de îngrijorare, deoarece acestea s-au produs la adâncimi diferite și nu sunt concentrate la același nivel în zona Vrancea.
„Este o chestiune normală pentru zona Vrancea. Sunt perioade în care au loc mai multe cutremure, perioade cu mai puține cutremure. Aceste cutremure care au avut loc în ultima perioadă sunt pe o plajă destul de largă ca localizare și ca adâncime. Deci între 20 de kilometri și 138 parcă, nu prezintă niciun pericol imediat”, a declarat Mihai Diaconescu în exclusivitate la România TV.
Val de cutremure în România. Ce magnitudine a avut al șaselea seism și unde s-a simțit
„Nu există niciun criteriu în a clasifica sau a sistematiza aceste perioade în care au loc cutremure. Unii cercetători susțin că ar fi benefic să fie o serie de cutremure, eu nu sunt de acord cu treaba asta. Ce poate să fie benefic ca să produce un cutremur la 20 de km, când la 100 de km peste câteva ore se poate produce un cutremur devastator? N-au nicio legătură, nu are nicio relevanţă! Ne tot aşteptăm la un cutremur mare de prin 2005 sau 2006, când a avut loc un seism de magnitudine 6 în Vrancea. Ultimul mare cutremur, cu magnitudine 7, a avut loc în 1990”, a mai spus Mihai Diaconescu în direct la România TV.
Mihai Diaconescu, fizician al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, a oferit recent detalii referitoare la caracteristicile seismului produs în urmă cu 40 de ani, dar şi depre dinamica seismelor care se produc în zona Vrancea.
„A fost deosebit pentru că a fost policinetic. Asta înseamnă că au fost trei şocuri aproape concomitente. Nu s-a mai întâlnit de atunci încoace, totate au fost monocinetice, dar câteodată se poate întâmpla. Nu aş putea să vă spun dacă ne putem aştepta la un cutremur mare în următorii ani pentru că nimeni nu ştie. Nu există nicio metodă corectă de predicţie pentru aşa ceva, sunt diverse încercări dar niciuna nu corespunde cerinţelor de a fi universal valabilă pentru a fis considerată metodă de predicţie”, a declarat Mihai Diaconescu.
Fizicianul a explicat și de ce adâncimea la care se produce un cutremur este importantă atunci când vorbim despre modul în care acesta este resimțit la suprafață. Potrivit expertului, un cutremur de 4,5, produs la o adâncime mică, nu se va simți în București „pentru că există o atenuare a undelor transmise prin absorbție și dispersie. Un cutremur la suprafață se atenuează mult mai repede, ca să mă exprim mai simplu”.
În ceea ce priveşte zonele cele mai vulnerabile, acestea sunt situate pe o axă orientată nord-est sud-vest care trece prin Vrancea. Mai precis, este vorba despre Bucureşti, Focşani, Buzău, precum şi Ploieşti, Târgovişte, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galaţi, Brăila, Iaşi, Vaslui şi Bârlad. Clădirile din aceste oraşe se pot prăbuşi la un cutrebul de anvergura celui din 1977.
Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, în care se deosebesc două mari zone: zona subcrustală, unde se produc cutremure intermediare, la o adâncime mai mare de 70 de kilometri şi zona crustală, caracterizată de cutremure situate la adâncimi cuprinse între 0 şi 70 de kilometri.
„Zona subcrustală este o zonă extrem de complexă, de convergenţă continentală, care este situată în apropierea contactului a trei unităţi tectonice, placa Est europeană la Est, placa Interalpină la Vest şi Moesică. Aici se manifestă cea mai puternică activitate seismică, deci în acest interval de adâncimi intermediare, 70-200 de kilometri. Putem include aici cutremurul din 1977, magnitudine de 7,2, cel din 1990 cu 6.9, cutremurele din 1940 cu 7,7 şi cel din 1986 cu 7,1. Nu se poate stabili o rată de producere a cutremurelor pentru zona Vrancea, intervalele dintre ele fiind aleatorii. Mecanismele de focar pentru cutremurele Vrancea intermediare sunt de faliere inversă, cu o orientare a planului de faliere pe o direcţie Nord-Est Sus-Vest. Un plan secundar este cel orientat Nord-Vest Sud-Est, însă aici cutremurele sunt mici spre moderat, maxim 4 grade magnitudine. Zona crustală se situează într-un fel deasupra zonei Vrancea intermediar. Aici avem seismicitate difuză, cu greu putem distinge trei aliniamente paralele la lanţul Carpatic. Tot în zona est Vrancea putem să vorbim că se manifestă şi seismicitaeta părţii de nord a faliei Pecineaga-Camena pe care s-a produs acel cutremur de 5,7 din 22 noiembrie 2014”, a mai spus Mihai Diaconescu.
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21.22, a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de aproximativ 56 de secunde. Peste 1.500 de oameni şi-au pierdut viaţa, majoritatea în Bucureşti, în timp ce peste 11.000 de persoane au fost rănite. La nivelul întregii ţări au fost distruse aproximativ 35.000 de locuinţe. Cele mai mari pagube s-au înregistrat în Capitală, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.
Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în aproape toată zona Balcanilor. În oraşul Şviştov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg
În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături şi fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.
Deşi reacţia autorităţilor a fost slabă în primele ore, foarte mulţi oameni au ajutat din proprie iniţiativă la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Ulterior apelului prezidenţial s-a trecut la sporirea producţiei de alimente primare, pentru a asigura necesarul populaţiei, la restabilirea reţelelor utilitare (apă, gaz, telefonie, curent electric). Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.
Printre victimele cutremurului s-au numărat şi personalităţi marcante, între care actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, poetul A.E. Baconsky şi cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea.
Cel mai afectat de cutremur a fost oraşul Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al ţării. Autorităţile de la acea vreme au anunţat că oraşul a fost afectat în proporţie de 80 la sută, fiind practic ras de pe faţa pământului. Există însă şi o legendă urbană care spune că pagubele nu ar fi fost atât de mari şi că autorităţile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceauşescu a anunţat că va vizita oraşul. De altfel fostul dictator a dat ordin ca oraşul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă judeţe ale ţării. O bună parte din banii pentru reconstrucţie au fost donaţi de Germania şi Austria. 10 ani mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic datorită lucrărilor de slabă calitate. Multe clădiri începute au rămas până în ziua de azi neterminate, astfel că zone întregi din Zimnicea sunt încă nelocuite.