UPDATE: ”Atenţie! În urmă cu puţin timp s-a produs un cutremur. În acest moment, o autospecială din cadrul ISU Bucureşti – Ilfov efectuează o recunoaştere în zona Centrului Istoric, pentru a identifica posibile consecinţe”, a transmis ISU Bucureşti – Ilfov.
Sursa citată a precizat că nu sunt inregistrate apeluri la numarul de urgenţă 112.
Reprezentanţii mai multr structuri ISU din ţară au transmis recomandări pentru populaţie.
”Astfel de evenimente sunt imprevizibile şi de aceea fiecare persoană trebuie să cunoască măsurile de protecţie în caz de cutremur şi regulile ce trebuie respectate, atât înainte de producerea acestuia, cât şi pe timpul sau după ce mişcarea seismică a trecut”, arată ISU Botoşani.
Cutremur de 4,8 în România. Seismul s-a produs luni, în jurul orei 11.52, în zona seismică Vrancea. Acesta este cel mai puternic seism care s-a produs anul acesta în România.
Cutremurul a fost simțit în mai multe zone din țară, inclusiv în București.
Cutremur puternic în România
”În ziua de 19 Octombrie 2026, la ora 11:52:00 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur mediu cu magnitudinea (EWS) M 4.8, la adâncimea de 76.5 km”, informează specialiștii INFP.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 46km SE de Brasov, 53km SE de Sfantu-Gheorghe, 56km N de Ploiesti, 64km S de Buzau, 78km NE de Targoviste, 86km S de Focsani.
Seismul s-a simțit și în Moldova și Ucraina.
Gheorghe Mărmureanu, despre pericolul unui seism major
Există, totuși, motive de îngrijorare pentru perioada următoare? Răspunsul vine de la Gheorghe Mărmureanu, cercetător în seismologie cu o carieră recunoscută la nivel internațional:
„Stați fără griji! În România vor mai fi cutremure, până la sfârșitul anului 2026, dar nu de intensitate mare. Cel puțin, așa arată calculele mele, pe care le fac de atâția ani. Dormiți liniștiți! Asta le-ar mai lipsi românilor, după ce că s-au majorat prețurile, încă un cutremur major. Un cutremur puternic are loc, cumva, cam la 100 de ani, deci nu este cazul să ne gândim la ceva rău, poate, încolo, după 2040.
Vrancea este mai activă, așa cum, de altfel, a fost mereu. Vor mai fi zgâlțâieli, de 2, 3 sau 4 grade, dar nu este ceva neobișnuit, așa se evită un seism mare. M-am consultat și cu specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), și conform și calculelor lor nu există pericolul unui seism major”, a declarat Gheorghe Mărmureanu.
UNSAR: 88% dintre români spun că ştiu ce să facă în caz de cutremur. Doar 40% au pregătit un kit de prim ajutor
Aproape 90% dintre români spun că ştiu ce să facă în caz de cutremur, însă doar 44% au un plan pregătit pentru o astfel de situaţie, iar 40% au şi un kit de prim ajutor, informează Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).
În acelaşi timp, 76% dintre români consideră că locuinţele lor sunt rezistente la cutremur, 23% susţin că sunt „foarte rezistente”, iar 53% spun că sunt „rezistente”.
„Românii se declară bine informaţi legat de ceea ce ar trebui să facă în cazul unui cutremur, însă măsurile concrete de pregătire sunt amânate. 88% spun că ştiu cum ar trebui să reacţioneze, însă numai 44% au discutat în familie şi au un plan pentru o astfel de situaţie, iar 40% au şi un kit de prim ajutor, potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES la solicitarea UNSAR.
Aceste rezultate subliniază nevoia de a transforma informaţiile despre comportamentul în caz de cutremur în măsuri concrete de pregătire. Totodată, acestea readuc în atenţie importanţa protecţiei financiare, în condiţiile în care pagubele produse de un seism pot genera costuri semnificative pentru proprietari”, arată asociaţia într-un comunicat de presă.
Reguli de urmat
Înainte de producerea unui cutremur:
fixaţi mobilierul de un perete sau de un alt element de construcţie solid, deoarece, în timpul unei mişcări seismice, se poate deplasa;
amplasaţi obiectele grele, care vă pot răni, în partea de jos a încăperilor;
asiguraţi-vă o minimă rezervă de urgenţă formată din apă, alimente neperisabile, lanternă, aparat de radio portabil, acumulatori şi medicamente de bază (rucsacul de urgenţă);
cunoaşteţi locurile în care sunt poziţionate întrerupătoarele, siguranţele electrice, robinetele pentru apă şi gaze, precum şi modul lor de manevrare;
participaţi la exerciţiile de pregătire organizate la locul de muncă;
stabiliţi cu membrii familiei un plan de protecţie în caz de cutremur. Fiecare trebuie să ştie ce are de făcut în cazul în care s-ar declanşa o mişcare seismică.
Dacă sunteţi în interiorul unei clădiri:
păstraţi-vă calmul şi liniştiţi persoanele din jur;
nu încercaţi să ieşiţi afară, nu fugiţi pe scări, nu vă duceţi pe balcon, nu folosiţi liftul;
îndepărtaţi-vă de ferestre, pereţi exteriori sau alte obiecte care vă pot răni;
dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât mai repede;
protejaţi-vă sub tocul uşii, sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă sau sub un obiect de mobilier solid;
dacă sunteţi pe hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit, lângă un perete interior;
evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala şi, dacă este posibil, deschideţi uşa pentru ca aceasta să nu se blocheze, iar după terminarea mişcării seismice să puteţi ieşi.
Dacă sunteţi în exteriorul unei clădiri:
adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice, copaci sau alte obiecte care vă pot răni;
staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.
Dacă sunteţi într-un mijloc de transport:
opriţi autoturismul şi rămâneţi în interior. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă vedeţi în jur cabluri electrice căzute;
opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.