Veste bună pentru milioane de români. Guvernul Luca Niculescu plănuiește, în cazul în care va ajunge la Palatul Victoria, să-i ajute la plata facturilor de curent și gaze pe cei cu venituri sub 3.500 de lei pe lună.
Sprijinul în acest sens este menționat în Programul de guvernare 2026-2028, depus joi seară la parlament. Planul cabinetului Niculescu include și un proiect-pilot pentru 500 de gospodării rurale, care vor primi energie solară locală pentru a-și reduce costurile cu 20 de procente.
Planul noului executiv propus de premierul desemnat Luca Niculescu aduce schimbări majore în modul în care statul român intenționează să sprijine populația afectată de creșterea prețurilor la utilități. Astfel, se pregătește o reformă profundă a sistemului de ajutoare sociale, mutând accentul pe debirocratizare, digitalizare și soluții bazate pe energie verde.
Măsurile vizează direct milioane de cetățeni și urmăresc diminuarea impactului financiar asupra bugetelor de familie, în special în mediul rural și în rândul persoanelor cu venituri reduse.
Cum vrea guvernul Niculescu să-i ajute pe români la plata facturilor
Cea mai importantă noutate adusă de programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu este reprezentată de introducerea unui mecanism unificat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. Astfel, cetățenii care înregistrează venituri nete de până la 3.500 de lei pe lună pentru fiecare membru de familie vor beneficia de ajutoare financiare deduse direct din valoarea facturii lunare.
Conform documentului depus în parlament, verificările privind eligibilitatea beneficiarilor se vor realiza, pe cât posibil, în mod automat, eliminându-se astfel birocrația excesivă.
Estimările preliminare incluse în program arată că de acest sprijin direct pe factură ar putea beneficia aproximativ 3,7 milioane de persoane în cazul energiei electrice și în jur de 1,7 milioane de consumatori în cazul gazelor naturale.
Deși principiile generale au fost deja stabilite, guvernul Niculescu nu a fixat încă valoarea exactă a compensațiilor și nici data precisă de la care noul sistem unificat va deveni pe deplin operațional.
Pentru ca noul sistem de acordare a ajutoarelor să funcționeze eficient, autoritățile mizează pe operaționalizarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili. Această platformă informatică va fi conectată direct la bazele de date administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Ministerul Muncii și furnizorii de energie.
Prin această interconectare, reprezentanții statului vor putea verifica automat nivelul veniturilor fiecărui solicitant, fără a mai fi necesară depunerea de adeverințe sau dosare din partea cetățenilor.
Programul de guvernare stipulează că pragul valoric de 3.500 de lei net pe membru de familie, alături de celelalte criterii de încadrare, va fi reevaluat anual. Ajustările periodice se vor face pe baza indicatorilor economici și a analizelor furnizate de Institutul Național de Statistică și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei.
Totodată, pentru persoanele din mediul rural sau vârstnicii care nu pot utiliza platformele digitale, autoritățile vor asigura asistență directă pentru accesarea drepturilor bănești.
O altă direcție strategică cuprinsă în programul propus de Luca Niculescu vizează sprijinirea mediului rural prin crearea de comunități energetice. Un proiect-pilot inițial urmează să fie derulat de Ministerul Energiei în colaborare cu administrațiile locale și va include cinci comunități rurale.
În cadrul acestui program, vor fi instalate capacități fotovoltaice cu o putere orientativă de 200 kWp fiecare, de care vor beneficia aproximativ 500 de gospodării vulnerabile, câte 100 pentru fiecare comunitate selectată. Familiile incluse în proiect nu vor fi obligate să achite vreo contribuție financiară inițială.
Obiectivul declarat al autorităților este reducerea cheltuielilor anuale cu energia electrică pentru aceste gospodării cu cel puțin 20 la sută, o țintă ce urmează să fie validată prin simulări tehnice. Bugetul alocat etapei pilot este de 15 milioane de lei, fondurile provenind din Fondul Social pentru Climă și din cofinanțări publice, scrie capital.