Un cutremur cu magnitudinea 4,8 s-a produs, luni, în Zona Vrancea, la o adâncime de 76,5 kilometri. O autospecială din cadrul ISU Bucureşti – Ilfov a efectuat o recunoaştere în zona Centrului Istoric, pentru a identifica posibile consecinţe.
Mai multe structuri ISU din ţară au transmis recomandări pentru populaţie. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anunţă că nu s-au înregistrat apeluri la 112 şi nu au fost semnalate victime.
Cutremurul de luni, din zona Vrancea, cu magnitudinea de 4,8 grade pe scara Richter, care a zgâlțâit România s-a simțit și în Capitală, iar asta ne amintește, ca de fiecare dată, că Bucureștiul este extrem de vulnerabil.
„ATENŢIE! În cazul seismelor, Sistemul RO-ALERT nu va difuza notificări, anterior declanşării acestora. Ulterior producerii cutremurului, în cazul în care acesta generează consecinţe grave, vor putea fi difuzate mesaje de avertizare a populaţiei, cu măsuri de protecţie adecvate (de exemplu: puncte de distribuţie a ajutoarelor de urgenţă)”, au precizat oficialii IGSU.
În cazul unui cutremur major de tipul celui din 1977, scenariile autorităților și studiile recente arată că peste 1.000 de clădiri s-ar putea prăbuși complet în București, iar alte 23.000 până la 33.000 de imobile ar suferi avarii semnificative.
„Starea fondului construit este una precară. Este un fond foarte vechi, iar multe clădiri au trecut deja prin două cutremure mari, precum cele din 1940 și 1977. De atunci, au fost lăsate nereparate și neconsolidate. Ca atare, avem un fond prevulnerabilizat. Acest nou cutremur mare, care nu știm când va veni, dar cu siguranță va veni, va prelua treaba începută de sesimul din 1977”, a declarat pentru Gândul Matei Sumbasacu, președinte al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: RISE).
Peste 2.300 de clădiri sunt vulnerabile în fața unui cutremur
Potrivi specialistului, „un cutremur mare” pentru București, care ar putea produce daune extrem de mari, ar trebui să fie precum cel din 1977, care a avut o magnitudine de 7,4.
În prezent, potrivit informațiilor furnizate de către Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), situația clădirilor cu risc seismic din București se prezintă astfel:
Risc Seismic I – RS I (bulină): 415
Risc sesimic II – RS II: 491
Categorii de urgență: 1.454
În total sunt 2.360 de clădiri care au nevoie de consolidare.
În 2025, potrivit Primăriei Capitalei, a fost reabilitată o singură clădire rezidențială, de pe Strada Baltagului.
În urmă cu două săptămâni, Primăria Capitalei a decis să acorde fonduri pentru 13 clădiri din centrul Bucureștiului.
Acestea urmează să fie consolidate după ce Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici. Mai precis, este vorba despre 11 blocuri de locuințe și două clădiri publice, după cum anunță Primăria Capitalei.