Societate
Cele 45 de comune din România care s-ar putea transforma în orașe. Două dintre ele au suficienți locuitori pentru a primi statutul de municipiu
Liderii PSD au vorbit despre o reformă administrativ-teritorială mai amplă, care ar putea viza aproximativ 1.700 de localități cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În discuție au intrat și orașele și municipiile care nu mai îndeplinesc condiția legală de a avea cel puțin 10.000 de locuitori. Astfel, 148 de orașe și municipii ar putea pierde acest statut și ar putea deveni comune.
Totuși, reorganizarea administrativă nu ar trebui să însemne doar comasarea localităților. Unele comune au crescut semnificativ în ultimii ani și ar putea primi un statut superior. Potrivit datelor de la recensământul din 2022, 45 de comune din România au depășit pragul de 10.000 de locuitori și ar putea deveni orașe. Dintre acestea, două au chiar suficienți locuitori pentru a primi statutul de municipiu.
Citește și: Nicuşor Dan: „Comunele mici şi nefuncţionale ar putea fi comasate, susţin o astfel de formulă”
Cea mai populată comună din România este Florești, aflată în apropiere de Cluj-Napoca, unde locuiesc 52.735 de persoane. Pe locul al doilea se află Chiajna, de lângă București, cu 43.584 de locuitori. Ambele ar putea deveni municipii, dacă ar fi schimbat statutul administrativ.
Potrivit legii, o comună trebuie să aibă cel puțin 10.000 de locuitori pentru a putea deveni oraș. În cazul municipiilor, pragul minim este de 40.000 de locuitori.
Lista celor 43 de comune care ar putea fi transformate în orașe
- Miroslava (Iași) – 28.534 de locuitori
- Giroc (Timiș) – 22.270 de locuitori
- Dumbrăvița (Timiș) – 20.014 locuitori
- Șelimbăr (Sibiu) – 17.492 de locuitori
- Ciurea (Iași) – 17.254 de locuitori
- Apahida (Cluj) – 17.239 de locuitori
- Dobroești (Ilfov) – 16.875 de locuitori
- Valu lui Traian (Constanța) – 16.617 locuitori
- Moșnița Nouă (Timiș) – 16.424 de locuitori
- Cumpăna (Constanța) – 14.757 de locuitori
- Valea Lupului (Iași) – 14.510 locuitori
- Baciu (Cluj) – 13.922 de locuitori
- Berceni (Ilfov) – 13.766 de locuitori
- Holboca (Iași) – 13.697 de locuitori
- Domnești (Ilfov) – 12.861 de locuitori
- Șcheia (Suceava) – 12.792 de locuitori
- Vladimirescu (Arad) – 12.772 de locuitori
- Sânmartin (Bihor) – 12.448 de locuitori
- Tomești (Iași) – 12.169 de locuitori
- Tărlungeni (Brașov) – 12.067 de locuitori
- Cernica (Ilfov) – 11.871 de locuitori
- Sânpetru (Brașov) – 11.794 de locuitori
- Matca (Galați) – 11.535 de locuitori
- Corbeanca (Ilfov) – 11.412 locuitori
- Balotești (Ilfov) – 11.210 locuitori
- Marginea (Suceava) – 11.164 de locuitori
- Bascov (Argeș) – 11.151 de locuitori
- Călinești (Argeș) – 10.813 locuitori
- Bucov (Prahova) – 10.787 de locuitori
- Lumina (Constanța) – 10.770 de locuitori
- Brănești (Ilfov) – 10.708 locuitori
- Săbăoani (Neamț) – 10.619 locuitori
- Jilava (Ilfov) – 10.611 locuitori
- Ștefăneștii de Jos (Ilfov) – 10.588 de locuitori
- Târgșoru Vechi (Prahova) – 10.433 de locuitori
- Sâncraiu de Mureș (Mureș) – 10.403 locuitori
- Dofteana (Bacău) – 10.236 de locuitori
- Belcești (Iași) – 10.231 de locuitori
- Pechea (Galați) – 10.197 de locuitori
- Valea Călugărească (Prahova) – 10.096 de locuitori
- Modelu (Călărași) – 10.052 de locuitori
- Bradu (Argeș) – 10.032 de locuitori
- Șimian (Mehedinți) – 10.021 de locuitori.
Însă, numărul locuitorilor nu este singurul criteriu pe care o comună trebuie să-l îndeplinească pentru a trece la statutul de oraș. Legea mai prevede că populația ocupată în activități neagricole trebuie să fie minimum 75% din totalul populației ocupate, trebuie să existe rețea de alimentare cu apă pentru minimum 70% din totalul locuințelor, trebuie să existe canalizare și stație de epurare, cabinete medicale și medici, unități medicale cu minimum 7 paturi la 1.000 de locuitori, dar și capacități de cazare turistică, spații verzi și legături de transport public regulate.
În cazul multor comune, unele condiții sunt deja îndeplinite, având în vedere că sunt poziționate la periferia celor mai mari orașe din țară, 10 dintre ele fiind în jurul Capitalei.
Ce beneficii aduce trecerea de la statutul de comună la cel de oraș
Statutul pe care o localitate îl are nu ține numai de titulatură, ci în special de oportunitățile la care acea localitate poate fi expusă. Accesul la finanțare și fonduri europene se numără printre principalele avantaje pe care o localitate îl poate avea în procesul său de modernizare și atragere a investitorilor. Spre exemplu, orașele au acces la linii de finanțare nerambursabilă cu bugete mai mari pentru dezvoltare, comparativ cu cele rurale. În același timp, o comună care primește statutul de oraș este văzută mai atractivă de către investitori. Mai mult, odată cu această schimbare, administrația este nevoită să investească în case de cultură, biblioteci moderne, baze sportive sau transport public local.