Cât de greu este pentru un străin să devină român cu acte în regulă: „Aveți ceva în sânge diferit față de alte țări din Europa”

Cetățenii străini au fost nevoiți să învețe limba, imnul de stat, istoria și geografia și au trecut printr-un proces de verificare, inclusiv în ceea ce privește riscurile de securitate.

Odată cu rostirea jurământului de credință, în Aula Magna a Academiei de Studii Economice, România are de acum 30 de noi cetățeni, veniți din toate colțurile lumii.

Printre aceștia se află și Carol Julieth Vargas Saavedra din Columbia. Aceasta s-a căsătorit cu un român pe care l-a cunoscut în India și au împreună o fetiță. Chiar dacă are diplomă de inginer, este pe punctul de a termina Facultatea de Limbi Străine. Va fi profesopară de spaniolă, după ce timp de mai mulți ani a lucrat ca voluntar.

Citește și: Ce preț au cireșele în Europa. Cât costă un kilogram în Spania, Italia sau Germania

„În general, voi ca popor sunteți foarte latini. Aveți ceva în sânge diferit față de alte țări din Europa”, a declarat ea, potivit stirileprotv.ro.

Arun Kumar, originar din India, a revenit în România în urmă cu mai bine de 10 ani. Aici i s-au născut cei doi copii. Este project manager la o mare companie, dar și membru al Federației Române de Cricket.

El a fost nevoit să îndeplinească mai multe obligații: în primul rând să fi trăit aici cel puțin opt ani, să învețe să vorbească și să scrie în limba română, dar și să cunoască noțiuni de cultură și civilizație românească.

Întrebat ce i-a plăcut cel mai mult din istoria României, acesta a răspuns: „Legat de cum a fost Carol I și al Doilea, cum au avut întâlnirea cu otomanii. Ăsta a fost cel mai interesant subiect. Și de romanii care au intrat în Geto Dacia”.

Citește și: Înșelătorie cu entități ezoterice! Un escroc a încasat aproape 450.000 de lei de la un ieșean după ce i-a promis că invocă entitatea „Bau”, care are puterea să scoată dracii din soția lui

O româncă și-a pierdut cetățenia în urmă cu 42 de ani

Elena Carmen Cristofor a rostit jurământul cu lacrimi în ochi. Acum 42 de ani a plătit prețul libertății de a trăi în Suedia cu cetățenia română, care i-a fost retrasă în 1984. Sociolog de profesie, a vrut să o redobândească, mai ales că și-ar dori să se întoarcă în țară.

Noii cetățeni români trebuie să cunoască și să respecte Constituția și, cu siguranță, niciunul nu a suferit vreo condamnare care să îi facă nedemni de cetățenia română.

„Noi consolidăm statul român și primim în marea familie românească cetățeni de pe alte continente, de alte naționalități, care sper că vor contribui prin integrarea în familia românească și europeană la creșterea și dezvoltarea acestei mari comunități”, Ana-Claudia Țapardel, președintele Autorității Naționale de Cetățenie.