Societate
Analiză. Scandalul balcoanelor închise. Ministrul promite că nu se dublează impozitele, dar legea lasă loc sancțiunilor uriașe. Amenzi de până la un milion de lei și proprietari prinși între promisiuni și obligații
Românii care locuiesc la bloc se confruntă cu o nouă controversă legată de închiderea balcoanelor, o practică extrem de răspândită în ultimele decenii. Multe dintre balcoane au fost închise de proprietari, altele au fost modificate în cadrul programelor de reabilitare termică, iar numeroase apartamente au fost cumpărate cu aceste lucrări deja executate.
În acest context, discuțiile despre noul Cod al urbanismului au stârnit îngrijorări privind obligațiile de autorizare, actualizarea documentelor cadastrale, eventualele majorări ale impozitelor și sancțiunile aplicabile. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a intervenit vineri, 30 octombrie 2026, pentru a respinge ideea că proprietarii vor fi supuși automat unor majorări fiscale punitive. Numai că declarațiile politice și prevederile legislative trebuie analizate separat. O promisiune publică nu anulează un articol de lege, iar posibilitatea intrării în legalitate nu înseamnă că orice lucrare poate fi autorizată indiferent de condițiile tehnice.
Alexandru Stoica: „Oamenii nu trebuie să plătească impozite de 100 de ori mai mari”
Ministrul a explicat că proprietarii vor putea parcurge o procedură administrativă de regularizare, prin intermediul unui proiectant și al autorității locale.
„Ei vor putea intra în legalitate conform legii: se vor adresa unui proiectant, își vor face proiectul la arhitect, iar ulterior acesta va fi avizat și aprobat de autoritatea locală. Deci nu este nicio problemă și nicio veste îngrijorătoare. Oamenii nu trebuie să plătească impozite de 100 de ori mai mari sau cine știe de câte ori”.
Explicația ministrului arată că autoritățile urmăresc regularizarea situațiilor existente, nu aplicarea automată a unor impozite exorbitante. Și de aici apare o problemă: faptul că proprietarul poate solicita intrarea în legalitate nu înseamnă că aceasta va fi gratuită, imediată sau garantată.
Documentația tehnică, serviciile proiectantului, eventualele expertize și taxele administrative pot reprezenta cheltuieli reale pentru cetățeni. Iar dacă lucrarea nu respectă cerințele legale sau tehnice, simpla depunere a unei cereri nu garantează obținerea aprobării. Alexandru Stoica a insistat că poziția sa și a ministerului este de a menține fiscalitatea locală la nivelul actual.
„Din punctul nostru de vedere, nu ne dorim să crească nicio taxă la nivel local. Autoritatea locală va decide ce face, însă eu sper să nu avem majorări de taxe și să rămânem la stadiul actual. Singura discuție (n.r. – cu ministrul Finanțelor) este ca taxele să rămână la fel. Nu am avut nicio discuție despre majorări. Și astăzi, după ședința de Guvern, au existat discuții pe acest subiect, iar dorința este să nu fie majorată nicio taxă.
În ceea ce privește Codul urbanismului, așa cum a fost scris, cei care au avut balcoanele închise înainte de aprobarea acestuia vor intra în legalitate și vor plăti impozitul normal. După aprobarea acestui cod, ei vor putea intra în legalitate conform legii: se vor adresa unui proiectant, își vor face proiectul la arhitect, iar ulterior acesta va fi avizat și aprobat de autoritatea locală. Deci nu este nicio problemă și nicio veste îngrijorătoare. Oamenii nu trebuie să plătească impozite de 100 de ori mai mari sau cine știe de câte ori”.
Această declarație conține însă o nuanță esențială, care nu trebuie trecută cu vederea. Ministrul afirmă că nu își dorește majorări, dar recunoaște explicit că autoritatea locală este cea care decide în privința taxelor locale, în limitele competențelor prevăzute de lege. Ei bine, românii se poziționează într-un moment în care dorința unui ministru nu reprezintă o garanție juridică pentru fiecare proprietar.
Codul urbanismului: impozitul poate fi majorat cu 100%. Ce spune articolul 301
Dincolo de declarațiile ministrului, textul Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, conține prevederi fiscale care nu pot fi ignorate. Articolul 301 alineatul (11) reglementează majorarea cu 100% a impozitului pentru construcțiile executate fără respectarea procedurilor legale și care nu au fost regularizate în condițiile prevăzute de Cod.
În esență, legea stabilește trei consecințe importante: majorarea poate începe din momentul constatării neregulii de către autoritatea locală, poate continua până la regularizarea sau desființarea lucrării și nu reprezintă, prin simpla plată, o formă de legalizare. De asemenea, majorarea poate afecta impozitul calculat pentru întregul apartament, nu doar pentru suprafața balconului.
Când ministrul afirmă că oamenii nu trebuie să plătească impozite de 100 de ori mai mari, declarația este liniștitoare, dar nu răspunde integral întrebării privind majorarea de 100% prevăzută de Cod. O majorare de 100% înseamnă dublarea impozitului. Nu este același lucru cu un impozit de 100 de ori mai mare.
Prin urmare, dezbaterea publică trebuie să se concentreze pe mecanismul concret al dublării și pe condițiile în care acesta poate fi aplicat.
Amenzi de la 5.000 de lei la un milion de lei. Ce români riscă cel mai mult
Noul Cod stabilește sancțiuni pentru nerespectarea regulilor privind executarea lucrărilor de construcții. Pentru lucrările realizate fără notificarea obligatorie sau cu abatere de la proiectul notificat, sunt prevăzute amenzi între 5.000 și 50.000 de lei.
Pentru lucrările executate fără autorizația obligatorie, sancțiunile pot fi cuprinse între 50.000 și 1.000.000 de lei, în funcție de încadrarea și gravitatea încălcării. Aceste intervale sunt prevăzute pentru categorii de contravenții din domeniul construcțiilor și nu înseamnă că orice proprietar care și-a închis balconul riscă automat amenda maximă.
În situația lucrărilor mai vechi, trebuie analizate inclusiv normele aplicabile la data executării, documentele existente și prescripția răspunderii contravenționale. Iar faptul că o eventuală amendă nu mai poate fi aplicată nu transformă automat o lucrare neautorizată într-una legală. Și aici ne mai putem pune o întrebare: câți proprietari vor putea suporta costurile documentației tehnice și ale procedurilor administrative necesare pentru clarificarea situației?
„Primăria poate veni să amendeze”. Ministrul admite că sancțiunile rămân posibile
Deși respinge scenariul unor impozite exorbitante, Alexandru Stoica recunoaște că autoritățile locale pot interveni atunci când constată lucrări neautorizate.
„Primăria poate veni să îi amendeze și să le solicite să intre în legalitate, dar nu pentru a plăti un impozit de cine știe câte ori mai mare. Balcoanele se vor intabula la suprafața corectă.
Acest lucru este valabil pentru toată lumea care și-a închis balconul, nu și pentru cei care au spart pereții, pentru că, automat, în cazul lor a fost nevoie de autorizație și, prin urmare, erau în legalitate. Nu puteau să facă lucrările fără autorizație”.
Există, deci, o diferență între închiderea unui balcon cu tâmplărie și intervențiile asupra pereților care separă balconul de interiorul apartamentului.
Cine poate fi afectat de noile reguli
Nu toți românii care au balcoanele închise pot fi afectați de noile reguli. Persoanele care au această formă încă din proiectul inițial al blocului pot demonstra legalitatea lucrării prin documentația tehnică a imobilului. Ordonanța de urgență nr. 18/2009 permite includerea unor asemenea lucrări în programele de creștere a performanței energetice.
Și cei care au cumpărat apartamentele cu balcoanele deja închise scapă de plată. Pentru aceștia, problema poate fi mai complicată, deoarece nu dețin întotdeauna documentele lucrărilor executate de foștii proprietari.
Intrarea în legalitate poate costa. Termenul de 25 august 2027 vine cu taxe și promisiuni politice
Codul prevede o procedură de regularizare a anumitor lucrări executate fără respectarea procedurilor de autorizare. Pentru închiderea balcoanelor care nu presupune extinderea pe domeniul public, posibilitatea regularizării nu dispare automat după primul an de aplicare a legii.
Data de 25 august 2027 este relevantă deoarece marchează încheierea perioadei tranzitorii în care există condiții mai largi pentru regularizarea unor categorii de lucrări. Procedura poate presupune documentație tehnică, verificarea respectării regulilor urbanistice, expertize privind siguranța și plata taxelor administrative. În condițiile prevăzute de Cod, taxele pentru certificatul de urbanism și autorizația de regularizare pot ajunge la de zece ori nivelul obișnuit.
Mai departe, problema principală nu este existența unor reguli urbanistice. Orice stat are obligația de a proteja siguranța construcțiilor, de a împiedica intervențiile periculoase și de a menține evidențe cadastrale corecte. Iar aici, problema a apărut atunci când proprietarii nu pot înțelege cu precizie ce obligații au, cât îi costă respectarea lor și ce sancțiuni riscă.
În cazul unui român care a cumpărat un apartament cu balconul deja închis, procedura de regularizare poate însemna drumuri la primărie, căutarea unor documente vechi, contractarea unui proiectant și cheltuieli neprevăzute. Iar pentru un pensionar sau o familie din categoria persoanelor cu venituri mici, astfel de costuri nu sunt deloc neglijabile.
Mai mult, sunt și cazuri în care închiderea balcoanelor s-a realizat prin programe publice, sub coordonarea autorităților. În asemenea cazuri, ar fi greu de justificat transferarea consecințelor unor eventuale erori administrative exclusiv asupra cetățenilor. Statul trebuie să stabilească reguli clare și să facă diferența între cei care au executat lucrări periculoase și cei care au nevoie doar de actualizarea documentelor.
Între timp, dacă intenția Guvernului este să faciliteze intrarea în legalitate, atunci procedurile trebuie să fie accesibile, previzibile și proporționale cu gravitatea lucrărilor. Alexandru Stoica transmite că Guvernul nu dorește majorarea taxelor locale și că proprietarii cu balcoane închise vor avea posibilitatea să intre în legalitate. Codul urbanismului conține prevederi privind majorarea cu 100% a impozitului în anumite situații, sancțiuni contravenționale și proceduri administrative. Iar până când lucrurile vor fi lămurite chiar de la vârful Guvernului, scandalul balcoanelor închise va rămâne un exemplu al modului în care o lege menită să aducă ordine poate produce, în lipsa unor explicații suficiente, teamă și neîncredere.