Societate
Americanii, îngrijorați de nostalgia după comunism de la noi. Două treimi dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun!
La aproape 37 de la prăbușirea regimului Ceaușescu, nostalgia după comunism este predominantă în rândul populației. Relevante în acest sens sunt rezultatele unui sondaj INSCOP, conform cărora două treimi dintre români consideră că dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun!
Nostalgia după comunism din România, privită adesea cu detașare sau chiar indiferență la nivel național, îi îngrijorează însă pe americani, care avertizează că o astfel de idealizare a unui trecut ”negru” trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru țara noastră, în contextul progreselor economice și sociale majore de după 1989. Această opinie se regăsește într-o analiză dată publicității de Center for European Policy Analysis (CEPA), organizație din Washington preocupată, iată, de această problemă extrem de sensibilă, pe care România, din păcate, o tratează frecvent cu superficialitate.
Americanii, și nu doar ei, văd un paradox puternic în nostalgia după comunism, în condițiile în care România de astăzi este mult diferită și superioară ca nivel de dezvoltare celei din anii regimului Ceaușescu. Cu toate acestea, pentru o parte a populației, promisiunea siguranței economice din comunism pare să cântărească mai mult decât libertățile și oportunitățile prezentului, notează b1tv.
Citește și Cum răspunde Luca Niculescu la întrebarea „Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu?”
Americanul William Echikson, fost corespondent în Europa Centrală în ultimii ani ai comunismului, a revenit în România în vara acestui an și a descoperit o țară radical schimbată.
Ceea ce l-a surprins nu a fost doar dezvoltarea Capitalei, ci și faptul că amintirea regimului Ceaușescu continuă să fie idealizată.
Autorul relatează, în analiza publicată de CEPA, că prietenii săi români, profesioniști cu venituri ridicate și o educație occidentală, îi povestesc despre nostalgia generațiilor mai în vârstă.
”Bunicii lor tânjesc după ‘siguranța’ anilor ’70”, scrie Echikson, referindu-se la perioada în care regimul comunist oferea locuințe și promitea un loc de muncă pe viață.
Memoria selectivă pare să explice, măcar în parte, fascinația pentru trecut. Pentru cei care se confruntă astăzi cu nesiguranța economică, prețurile ridicate sau dificultatea de a obține o locuință, stabilitatea asociată comunismului poate părea atractivă. Doar că imaginea unei societăți în care statul avea grijă de toți ignoră costurile reale ale dictaturii: controlul asupra vieții personale, lipsa libertății de exprimare, represiunea politică și penuria din ultimii ani ai regimului.
Semnalul de alarmă tras de americani este motivat de rezultatele unui sondaj realizat de INSCOP, în iulie 2025, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Conform cercetării, peste 66 la sută dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce doar 24,1 la sută îl etichetează drept un lider rău.
Și alte rezultate ale sondajului subliniază cât de extinsă este nostalgia după comunism.
- 48,4 la sută dintre români cred că se trăia mai bine înainte de 1989
- 75,1 la sută consideră că siguranța publică era mai mare în comunism
- 65,1 la sută sunt de părere că exista mai puțină corupție
- 66,4 la sută cred că statul avea mai multă grijă de cetățeni
- 77,2 la sută consideră că România era mai bogată înainte de Revoluția din 1989
William Echikson a vizitat țara noastră în 1986, iar experiența contrastează puternic cu ”argumentele” nostalgicilor comunismului.
Jurnalistul descrie Bucureștiul de atunci ca pe un oraș cu străzi întunecate, magazine goale și oameni obligați să suporte restricții severe.
Ce uită mulți români despre anii regimului Ceaușescu
În 1989, la o nouă vizită, Echikson a fost reținut și expulzat de Securitate, după ce, susține el, a încercat să intervieveze un disident.
Pentru fostul corespondent american în Europa Centrală, regimul Ceaușescu nu poate fi redus la locuințele construite sau la industrializarea țării. William Echikson amintește astfel despre cultul personalității dictatorului, restrângerea libertăților și politicile de austeritate impuse pentru achitarea datoriei externe.
Mai mult, în ultimul deceniu al comunismului, românii s-au confruntat cu raționalizarea alimentelor, frig în locuințe, întreruperi de electricitate și limitarea consumului.
William Echikson leagă idealizarea regimului comunist și de ascensiunea curentelor politice populiste, care exploatează nemulțumirile economice și dezamăgirea față de instituțiile democratice.
Tot în analiza publicată de CEPA se subliniază că România este un exemplu al fragilității progresului democratic, în pofida dezvoltării economice.
Nostalgia pentru trecut nu echivalează automat cu dorința reinstaurării unei dictaturi, însă poate însă crea un teren favorabil mesajelor politice care promit ordine, protecție economică și autoritate puternică, minimalizând importanța libertăților individuale.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a avertizat, la rândul său, asupra acestui fenomen. În comunicatul privind sondajul din 2025, conducerea instituției a descris nostalgia pentru totalitarism drept o vulnerabilitate inclusiv din perspectiva securității naționale.
În finalul analizei sale, Echikson avertizează că experiența României ar trebui privită cu atenție și de celelalte foste state comuniste din Europa.
România a câștigat libertate, oportunități economice și un nivel de dezvoltare mult superior celui din 1989. Dar nostalgia după Ceaușescu arată că progresul statistic nu este suficient pentru a elimina nesiguranța, dezamăgirea și idealizarea trecutului, mai notează sursa citată.