Societate
3200 de accidente cu trotinete în aproape un an. Bilanțul: 24 de morți și copii cu traumatisme pe viață. Bucureștiul pune TAXĂ pe trotinete. Europa impune restricții dure, în timp ce România încă mai numără victimele
Tragediile provocate de trotinetele electrice sunt din ce în ce mai mari în România. Avea doar 13 ani, urma să înceapă liceul și avea o pasiune pentru dans. Denis, un copil din Sibiu, nu a mai apucat să-și îndeplinească visul. O plimbare cu trotineta electrică s-a transformat într-o tragedie. Băiatul și-a pierdut echilibrul, a căzut și s-a lovit violent la cap. Nu purta cască de protecție.
Au urmat trei săptămâni de comă, intervenții chirurgicale și eforturi disperate ale medicilor. Din păcate însă, copilul a pierdut lupta cu viața. Neurochirurgul Mircea Săceleanu, șeful Secției de Neurochirurgie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, a descris gravitatea traumatismelor provocate de asemenea accidente.
„Asta înseamnă creierul este zdruncinat. Atât de tare încât efectiv nu mai ai ce face”, a explicat medicul, referindu-se la leziunile axonale difuze, unele dintre cele mai grave traumatisme cerebrale.
Acesta este tabloul unui fenomen care nu mai poate fi tratat drept o simplă problemă de circulație.
Cifrele dezastrului: peste 3.200 de accidente în numai 18 luni
Datele Poliției Române, prezentate de Coaliția pentru Economia Digitală și publicate în octombrie 2026, arată amploarea fenomenului. În România au fost 3.267 de accidente și 24 de persoane decedate.
În accidentele cu trotinete private au murit 22 de persoane, iar în cele cu trotinete închiriate, două.
În acest sens, peste 83% dintre accidente au implicat trotinete deținute individual. Este o diferență esențială pentru orice decizie politică: restricționarea exclusivă a firmelor de închiriere nu ar rezolva problema trotinetelor private.
La București, Brigada Rutieră a raportat 28 de accidente grave produse din vina utilizatorilor de trotinete în primele șase luni din 2026, față de 24 în aceeași perioadă din 2025.
Bucureștiul vrea taxe de sute de mii de lei. Dar unde sunt măsurile care salvează vieți?
În mijlocul acestei crize, Primăria Capitalei a stabilit un nou regulament pentru operatorii de trotinete electrice închiriate.
Conform proiectului aflat pe ordinea de zi din 22 octombrie de la PMB, fiecare operator ar urma să achite 0,75 lei pe zi pentru fiecare trotinetă activă pe domeniul public, plus o taxă anuală de autorizare de 5.000 de lei. Pentru 1.000 de trotinete, factura ar ajunge la 22.500 de lei lunar sau 273.750 de lei anual, fără taxa de autorizare. Costurile suplimentare ar putea fi transferate clienților, prin majorarea tarifelor.
Proiectul nu este limitat la bani. Acesta face referire la autorizarea flotelor, identificarea individuală a vehiculelor, sisteme GPS și limitarea vitezei în anumite zone. Trotinetele nu vor putea fi abandonate în stațiile de transport public, pe pistele pentru biciclete sau în apropierea trecerilor de pietoni. Operatorii vor fi obligați să le ridice din locurile interzise în maximum 120 de minute de la notificare, cu intervenție imediată în situațiile periculoase.
Mai mult, proiectul propune impune ca utilizarea trotinetelor închiriate să fie permisă, în principiu, doar de la 18 ani, cu anumite excepții pentru persoanele de minimum 16 ani care dețin permis pentru categoriile prevăzute de regulament.
Toate acestea sunt, la 22 octombrie 2026, prevederi propuse, nu reguli deja intrate în vigoare.
Ce spune legea în România: de la 14 ani, fără permis și cu reguli clare
România are deja reguli pentru circulația trotinetelor electrice, introduse prin OUG nr. 13/2020, care a modificat Codul rutier.
Articolul 70 alineatul (2) din OUG nr. 195/2002 stabilește:
„Pentru a conduce o bicicletă sau o trotinetă electrică pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puțin 14 ani.”
Același articol precizează:
„Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice a căror vârstă este sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă.”
Tot legea interzice transportul pasagerilor pe trotinete electrice. Viteza maximă constructivă pentru categoria legală este de 25 km/h, iar circulația trebuie să se desfășoare pe pistele pentru biciclete sau, în lipsa acestora, pe drumurile unde limita de viteză pentru vehicule este de cel mult 50 km/h.
Europa a început să spună STOP. Parisul și Praga au interzis trotinetele de închiriat
În timp ce Capitala stabilește taxe și autorizații, mai multe orașe europene au înțeles gravitatea situației și au ales restricții mult mai severe. De exemplu, la Paris, trotinetele electrice de închiriat au fost eliminate de pe străzi în 2023, după un referendum local. Interdicția nu privește trotinetele personale, însă polițiștii verifică permanent dacă persoanele care le conduc poartă cască și respectă măsurile de protecție.
La Praga, serviciile de închiriere a trotinetelor electrice au fost interzise începând cu ianuarie 2026, pe fondul accidentelor și al reclamațiilor privind parcarea neregulamentară. Și Florența a eliminat trotinetele electrice de închiriat de la 1 aprilie 2026, invocând problemele provocate de utilizarea și parcarea lor necorespunzătoare.
Alte state au preferat reguli stricte în locul interdicțiilor. În Germania, trotinetele pot fi conduse de la 14 ani, dar asigurarea de răspundere civilă este obligatorie. Italia impune purtarea căștii, iar în Austria aceasta a devenit obligatorie, din mai 2026, pentru utilizatorii sub 16 ani.
România are nevoie de reguli care previn tragedii, nu doar de taxe care aduc bani
Exemplele europene prezintă astfel mai multe soluții pe care România nu pare să le bage în seamă. Verificarea reală a vârstei, limitarea vitezei, controale asupra trotinetelor modificate, sancțiuni aplicate consecvent, parcări dedicate și infrastructură separată de traficul auto.
Interzicerea exclusivă a trotinetelor închiriate lasă și în România o mare parte a problemei fără rezolvare. Datele arată că majoritatea accidentelor implică vehicule private.
Bucureștiul are dreptul să taxeze utilizarea domeniului public. Are însă și obligația să explice cum va transforma această reglementare într-un plus real de siguranță. Asta pentru că 22.500 de lei încasați lunar nu pot compensa moartea unui copil. Iar un regulament, oricât de bine redactat, nu poate înlocui o cască de protecție, o pistă sigură sau un control făcut la timp.
