11 ani de la Colectiv. 65 de vieți pierdute, 153 de secunde de infern și o Românie care încă se întreabă dacă tragedia se poate repeta

Era vineri, tot o zi de vineri, dar atunci 30 octombrie 2015. Aproximativ 300 de oameni se adunaseră în clubul Colectiv, amenajat într-o hală a fostei fabrici Pionierul, pentru lansarea albumului „Mantras of War” al trupei Goodbye to Gravity. Așa a început tabloul unui moment în care muzica s-a transformat în strigăte de disperare.

La ora 22:32, artificiile folosite în timpul concertului au aprins materialul fonoabsorbant de pe un stâlp. Focul s-a propagat violent spre tavan, iar fumul toxic a cuprins încăperea. Oamenii s-au îndreptat disperați spre ieșire, însă evacuarea s-a transformat într-o îmbulzeală mortală.

Expertiza INSEMEX a reconstituit evoluția incendiului: după 24 de secunde, fix 24 de secunde, flăcările cuprinseseră plafonul; după 72 de secunde, încăperea era inundată de fum; după 105 secunde, flăcările coborâseră la aproximativ un metru de podea. Întregul episod a durat aproximativ 153 de secunde.

Citește și: Cele mai mari tragedii feroviare din istoria României. Mii de morți, trenuri distruse și gări bombardate. Ce s-ar întâmpla dacă dezastrul de pe 28 octombrie 2026 din Spania s-ar produce la noi

Printre cei care și-au pierdut viața s-au numărat muzicienii Mihai Alexandru, Vlad Țelea, Bogdan Enache și Alexandru Pascu, membri ai trupei Goodbye to Gravity. Solistul Andrei Găluț a supraviețuit.

Au murit și artiști cunoscuți, precum Teodora Maftei, cunoscută pentru activitatea sa jurnalistică, fotograful Claudiu Petre și Adrian Rugină, doi dintre oamenii care au încercat să-i salveze pe ceilalți. Ultima dintre cele 64 de victime a fost Radu Sienerth, student de 21 de ani, care a murit pe 14 martie 2016, la Spitalul Floreasca. În iulie 2017, decesul unui alt supraviețuitor a dus la comemorarea unui bilanț extins de 65 de vieți pierdute.

În noaptea incendiului, autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție la ora 22:50. La acea vreme, peste 500 de pompieri, polițiști, jandarmi și cadre medicale au fost mobilizați. Răniții au fost distribuiți în spitalele bucureștene, iar ulterior zeci de pacienți au fost transferați în străinătate deoarece aveau nevoie de îngrijiri medicale urgente.

Cronologia unui dezastru care a răsturnat inclusiv Guvernul

Pe 3 noiembrie au început protestele masive. O zi mai târziu, premierul Victor Ponta și-a anunțat demisia, iar primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a demisionat la rândul său. Strigătul manifestanților, „Corupția ucide”, a devenit simbolul revoltei naționale.

În noiembrie 2015, Victor Ponta devenea al doilea premier care demisiona sub presiunea străzii, după Petre Roman în septembrie 1991, înlăturat de o mineriadă. De data aceasta, zeci de mii de bucureşteni au cerut dreptate pentru victimele de la Colectiv, acuzând corupţia şi incompetenţa clasei politice în întregul ei. Sloganul ”Corupţia ucide” a sintetizat revolta faţă de situaţia tolerată sau încurajată de sistemul politic.

În 2022, instanța a pronunțat condamnări definitive în dosarul Colectiv. Piedone a primit inițial patru ani de închisoare, dar în iunie 2023 a fost achitat de Înalta Curte, care a stabilit că fapta imputată nu era prevăzută de legea penală.

Politicienii români au trecut prin instalarea unui nou guvern, condus de Dacian Cioloş, din care, cel puţin nominal, lipseau membrii oricărui partid. PSD a trecut în opoziţie, iar cererea PNL de convocare a alegerilor anticipate nu a avut succes.

Contestarea în bloc a sistemului politic a provocat reacţii neaşteptate. La numai câteva zile de la tragedie, deputatul PNL Mihăiţă Calimente spunea: ”Dacă poporul nu ne vrea pe noi, să-i voteze pe bulgari”. Valul de indignare ce a urmat a făcut-o Alina Gorghiu, preşedintele PNL de atunci, să-şi ceară scuze public. ”Vreau să-mi cer scuze faţă de o declaraţie lui Mihăiţă Calimente, una total neinspirată şi asta e o etichetă blândă. Credeţi-mă că în privat discuţia cu domnul Calimente va avea loc în alţi termeni”, spunea Gorghiu.

Şi Victor Ponta pare să fi trecut greu peste şocul protestelor care l-au împins către demisie. Şi-a exprimat în mai multe rânduri indignarea pentru o declaraţie pe care preşedintele Iohannis a făcut-o pe 4 noiembrie 2015. ”Târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă. Dacă s-ar fi respectat şi dacă s-ar fi impus respectarea normelor şi a legilor, niciunul nu ar fi trebuit să moară”, a spus atunci Iohannis.

Ponta a interpretat această declaraţie ca fiind semnul satisfacţiei prezidenţiale că s-a reuşit, finalmente demiterea Guvernului.

„După Colectiv, domnul Klaus Iohannis a zis că ăsta e momentul să-l dăm jos pe Ponta. Iohannis a folosit moartea unor oameni pentru scopuri pe care le ştiam: voia sa schimbe Guvernul, voia să facă ce se făcuse în Ucraina. Iohannis a folosit moartea unor oameni. (…) Nu ştiu ce e în mintea cuiva care spune: Ce bine că au murit oamenii ăia, hai să-l schimbăm pe Ponta! Nu merită să ţii de o funcţie călcând pe cadavre”, spunea Ponta la un an de la tragedie. Remarcând scăderea popularităţii lui Iohannis şi a guvernului Cioloş, Ponta continua cu o afirmaţie care a fost interpretată de mulţi ca dând dreptate teoriilor conspiraţiei care susţineau că incendiul din club a fost provocat: ”Sper să nu se mai organizeze un Colectiv!”. Ulterior, fostul premier a negat această interpretare.

Demisia sa de după Colectiv a devenit un subiect de discuţie în PSD pe măsură ce relaţia sa cu Liviu Dragnea s-a deteriorat. El i-a reproşat în mai multe rânduri că a demisionat fără să consulte partidul, majoritatea liderilor social-democraţilor aflând de la televizor de eveniment.

Şi Sebastian Ghiţă avea o ipoteză despre evenimente, din care excludea însă varianta incendierii în Colectiv, afirmând doar că se aştepta un moment în care emoţia populară să poată fi exploatată pentru înlăturarea guvernului Ponta.

„Este evident că s-a aşteptat în mod organizat dărâmarea guvernului României, iar în acea noapte lui Ponta i s-a sugerat, a fost ameninţat, a fost obligat să aleagă această soluţie. Nu a fost un act de laşitate, practic avea de ales între a vedea în Bucureşti alţi morţi, alţii oameni bătuţi de jandarmi şi a lămuri lucrurile în faţă acestei puteri oculte. Ponta, considerând că nu suntem încă deplin capabili de a înţelege cine sunt oamenii ăştia şi ce putere au ei, a luat această hotărâre. Atunci, erau pregătiţi oameni cu cocktailuri molotov să incendieze, să atace Primăria sectorului 4 şi să-l scoată pe Piedone. Ponta a ordonat evacuarea întregului guvern în acea noapte“, declara Ghiţă referindu-se seara protestelor care au dus la demisia Guvernului.

Cine a fost condamnat

Decizia definitivă a venit abia în mai 2022, la Curtea de Apel București, după amânări repetate:

• Patronii clubului: Alin Anastasescu, 11 ani și 8 luni de închisoare; Costin Mincu, 8 ani; Paul Gancea, 6 ani și 4 luni;
• Pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise: câte 6 ani și 10 luni;
• Inspectorii ISU George Matei și Antonina Radu: câte 8 ani și 8 luni;
• Fostul primar Cristian Popescu Piedone: 4 ani cu executare. În iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat, apreciind că fapta lui nu mai este prevăzută de legea penală.

Dosarul „Colectiv 2”, despre felul în care au fost tratați răniții în spitalele din România și despre transferurile în străinătate, a fost clasat în iulie 2024. În martie 2025, la plângerea familiilor, Înalta Curte a dispus redeschiderea anchetei. Printre cei vizați se află fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu.

Se poate repeta Colectiv în România?

La zece ani de la tragedie, România încă nu avea funcționale cele trei noi centre pentru mari arși promise după incendiu. În 2025, TVR relata că existau aproximativ 34 de paturi pentru pacienți cu arsuri grave, iar lucrările la centrele specializate erau în desfășurare.

O investigație Libertatea din octombrie 2025 a atras atenția și asupra modificărilor legislației de securitate la incendiu, arătând că un spațiu cu caracteristicile fostului club Colectiv ar putea să nu mai intre în aceleași obligații de autorizare.

Riscul nu înseamnă că o nouă tragedie este inevitabilă. Dar combinația dintre materiale inflamabile, evacuări insuficiente, aglomerație, controale deficitare și capacitate medicală limitată poate transforma din nou un incendiu într-un dezastru.

Eugen Iancu, tatăl unui tânăr mort la Colectiv, declara pentru TVR în 2025:

„De uitat nu se uită, dar în zadar a fost.”

El critica întârzierile reformelor medicale și promisiunile autorităților rămase neîndeplinite.

Pe strada Tăbăcarilor din București, în incinta fostei fabrici Pionierul, locul tragediei nu a dispărut. Clădirile industriale și accesul spre fosta incintă apar în fotografiile publicate de-a lungul anilor. În apropiere există un loc de reculegere, cu flori, lumânări și mesaje pentru cei care au murit nevinovați.

În octombrie 2025, oamenii s-au întors aici pentru comemorarea a zece ani de la incendiu.

Pe 30 octombrie 2026, România comemorează 11 ani de la Colectiv. Pentru familiile victimelor, timpul nu a șters pierderea. Pentru supraviețuitori, recuperarea a însemnat ani de tratamente și operații. Iar pentru autorități rămâne aceeași întrebare, încă fără un răspuns liniștitor: dacă mâine ar izbucni un incendiu cu sute de victime, ar fi România pregătită să le salveze?