DOCUMENT Senatoarea Victoria Stoiciu vrea dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu. Proiect de lege depus în parlament

Dacă proiectul depus de Stoiciu va deveni literă de lege, deținerea de droguri pentru consum propriu nu va mai fi pedepsită cu închisoarea, ca în prezent, ci cu amendă contravențională între 1.000 și 3.000 de lei.

Traficul rămâne infracțiune, cu exact aceleași pedepse, iar toate drogurile rămân ilegale, ține să sublinieze senatoarea, al cărei proiect este susținut de senatorii Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL).

”Ani la rând, România a transformat lupta împotriva drogurilor în lupta cu consumatorii. Cifrele o arată fără echivoc: în zece ani, condamnările consumatorilor au crescut de aproape șapte ori, iar pe cele pe trafic abia dacă le-am mișcat. Am umplut dosarele procurorilor cu tineri prinși cu un gram, în timp ce traficanții adevărați ne scapă printre degete. Consumul nu a scăzut – a crescut. E o politică scumpă, nedreaptă și ineficientă. Dezincriminarea nu înseamnă indulgență și nu înseamnă legalizare: înseamnă să tratăm consumul ca pe o problemă de sănătate, așa cum arată toate dovezile internaționale, și să redăm resursele statului acolo unde le e locul – la traficanți și la oamenii care au nevoie de ajutor”, mai spune Victoria Stoiciu.

Proiectul de lege pornește de la o realitate documentată cu cifre în expunerea de motive: în loc să combată crima organizată, statul român s-a concentrat mai ales pe consumatori. Dosarele de droguri au ajuns să reprezinte 77,51% din întreaga activitate a DIICOT, structură creată pentru combaterea criminalității organizate, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate penal sunt simpli consumatori.

Dezechilibrul se vede cel mai clar în evoluția condamnărilor definitive din ultimul deceniu. Între 2016 și 2025, numărul persoanelor condamnate definitiv pentru deținere pentru consum propriu a crescut de aproape șapte ori – de la 78 la 520. În aceeași perioadă, numărul condamnărilor pentru trafic de droguri a urcat mult mai lent, cu circa 30 la sută (de la 672 la 873). Altfel spus, expansiunea aparatului penal s-a îndreptat covârșitor împotriva consumatorilor, nu a traficanților, argumentează inițiatoarea proiectului.

Dezechilibrul, arată senatoarea, este vizibil și în cheltuieli: în 2024, pentru fiecare leu alocat programelor de prevenire și asistență a consumatorilor, statul a cheltuit circa 51 de lei pe componenta polițienească a represiunii.

Citește și Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, avertisment privind evoluția prețurilor la energie: „Trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari”

Beneficiile prognozate ale proiectului implică degrevarea imediată a forțelor de ordine, a parchetelor și a instanțelor de zeci de mii de dosare de consum, cu redirecționarea resurselor către marele trafic și crima organizată, reducerea presiunii asupra penitenciarelor supraaglomerate și contribuirea la executarea hotărârii de reducere a populației încarcerate.

”Prognozăm, de asemenea, creșterea accesării voluntare a tratamentului (în Portugalia, numărul persoanelor în tratament a crescut cu peste 60% în primii ani de la reformă) și reducerea transmiterii HIV și a hepatitei C; protejarea tinerilor de consecințele permanente ale condamnărilor care măresc de 16 ori riscul consecințelor negative la angajare fără a reduce cu nimic consumul; economii procedurale masive din dispariția a zeci de mii de dosare, dublate de reducerea treptată a costului încarcerării pentru infracțiuni la regimul drogurilor, estimat în prezent la circa 11 milioane de euro anual, dublate de o sursă de venit dedicată programelor de prevenire și
asistență; toate acestea la un nivel al consumului prognozat, pe baza dovezilor disponibile, drept a rămâne stabil”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Proiectul continuă o direcție pe care Victoria Stoiciu a inițiat-o în mandatul său de la Cancelaria premierului, când a coordonat reorganizarea fostei Agenții Antidrog și scoaterea ei din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în coordonarea Cancelariei și a Ministerului Sănătății — un prim pas în trecerea de la o abordare punitivă la una medicală.

Măsura dezincriminării este în acord cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, ale sistemului ONU și ale Grupului Pompidou al Consiliului Europei și este deja aplicată în peste 50 de jurisdicții din lume, se mai arată într-un comunicat remis miercuri.

Citește și Vin americanii: Radu Miruță anunță suplimentarea trupelor SUA din România